S-au finalizat fazele de proiectare pentru Casa Cantorului Unitarian (sau "Bomba" cum o știe lumea din sat), cladire monument istoric componenta a sitului UNESCO Rosia Montana. Au fost realizate săpături arheologice și au fost colectate probe cu ajutorul carora au fost finalizate și avizate documentațiile de restaurare. Sperăm ca pe viitor să găsim fondurile necesare pentru a începe renovarea acestei clădiri conform documentațiilor realizate.

Multumim Institutul National Al Patrimoniului pentru finantare si tuturor celor implicati.

În perioada noiembrie 2021 - ianuarie 2022 am lucrat împreună cu arhitecți, ingineri și propietarii obiectivului la realizare proiectului de reparații, întocmirea devizelor și obținerea avizelor și autorizațiilor necesare. Apoi a urmat depunerea proiectului la sesiunea de finanțare Timbrul Monumentelor Istorice oferită de Institutul Național al Patrimoniului.

Pe data de 05.05.2022 am reușit obținerea finanțarii și s-a semnat contractul cu INP.

Casa Cantorului Unitarian, nr. 390 a fost edificată în 1872, iar la finalul secolului ala XIX-lea au fost realizate reparații locale ale sistemului de acoperirea al spațiilor de la parter (probabil introducerea planșeului din lemn în camera de colț, respectiv pe bolțișoare în camera diametral opusă celei situate pe colț). Modelul tradiţional, al casei cu pivniţă boltită suprapusă de două sau trei camere înşiruite de-a lungul unui târnaţ, este în acest caz prelucrat pentru a răspunde orientării duble, către cele două străzi şi unei distribuţii interioare mai complexe. Rolul compoziţional atribuit acestui element este în mod direct subliniat de prelucrarea elementelor dulghereşti, în special a stâlpilor ciopliţi în forma unor coloane clasicizante cu fus galbat, capiteluri surmontate de abace şi baze cu două toruri. La nivelul parterului, spaţiile interioare laterale conservă boltirile originare din piatră, aplatizate şi străpunse de penetraţii în dreptul uşilor şi ferestrelor. Bolta încăperii principale, dinspre Piaţă, a fost înlocuită cu un planşeu din lemn, iar încăperea din colţul opus, spre curte, este acoperită cu bolţişoare de cărămidă pe grinzi metalice.

În prezent, decorul clasicizant al faţadelor principale orientate spre spaţiul public este în totalitate înlăturat. Imaginile istorice descriu însă o organizare arhitecturală în două registre, cu cornişă puternic evazată şi pilaştri bosaţi care ritmau câmpul registrului superior. Împreună cu celelalte edificii grupate în jurul bisericii unitariene – Casa Parohială (nr. 391), Casa Clopotarului (nr. 553) – Casa Cantorială participă la o grupare care descrie o particularitate urbanistică importantă a Roşiei Montane: organizarea în nuclee confesionale. Aşezată în punctul de convergenţă, în partea din amonte a Pieţei, a străzii Brazi (denumită local și „Strada Siciliană”) şi a unei ulițe care conduce spre Biserica Romano-Catolică, casa se distinge printr-o serie de particularităţi urbanistice: închide spaţiul Pieţei şi în acelaşi timp se deschide spre acest spaţiu, prin teşirea colţului şi dispunerea oblică a principalului acces la parter, artificiu prin care se asigură spaţiilor comerciale o maximă comunicare, în trei direcţii, cu strada şi târgul.